Masa rotundă „Abordare modernă a adicțiilor: prevenire, diagnostic, tratament, reducere a riscurilor, reabilitare, socializare, reinserție socială și politici publice” s-a desfăşurat în data de 29 noiembrie 2025, în format mixt atât online, cât și offline, fiind organizată de Facultatea de Psihologie şi Psihopedagogie Specială a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău în parteneriat cu Instituția Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie.

Scopul principal al evenimentului a fost de a identifica și de a implementa, pe baza unor cercetări științifice, soluţiile moderne de prevenire, diagnostic, tratament, reducere a riscurilor, reabilitare, socializare și reinserție socială, condiționate de substanțele sau/și comportamentele care creează dependență.

La Masa rotundă au participat peste 50 de reprezentanţi ai autorităților publice centrale și locale din Republica Moldova, printre care: Liliana Grosu – deputat în Parlamentul Republicii Moldova, vicepreședinte al Comisiei parlamentare „Comisia protecţie socială, sănătate şi familie”; Grigore Novac – deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte al Comisiei parlamentare „Comisia drepturile omului și relații interetnice”; Anu Butucea – deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Comisiei parlamentare „Comisia drepturile omului și relații interetnice”; Jana Ciolpan – consultant principal în cadrul președinției Republicii Moldova; Alexandru Bejan – secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova; Liudmila Zarișneac – consultantă principală în cadrul direcției politici publice și legislație al Oficiului Avocatului Poporului (Ombudsman); Ion Șalaru – șeful direcției prevenire și control BNT în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică; Igor Nastas – cercetător științific coordonator, dr. în șt. medicale, conferențiar universitar, catedra de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova; Grigore Garaz – medic psihiatru-psihoterapeut, asistent universitar în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova; Iurie Bucinschi – director al Instituției Medico-Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie, Tudor Vasiliev – medic psihiatru-narcolog la Instituția Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie; Petru Oprea – șeful secției Dispensar în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie; Prof. univ. Dr. Maria Vîrlan – decan al Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău; Conf. univ. Dr. Maria Dița – prodecan al Facultăţii de Psihologie şi Psihopedagogie Specială a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; Conf. univ. Dr. Alesea Frunze – șefa catedrei Asistență Socială în cadrul Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; Dumitru Juraveli – lector la catedră Asistență Socială în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Psihopedagogie Specială a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, președintele Rețelei Naționale a Consiliilor Locale ale Tinerilor din Moldova; Alina Cojocari – șefa secției Activități cu persoanele care trăiesc cu HIV  în cadrul AO Inițiativă Pozitivă; Mircea Grecu – președinte al AO Federația Internațională pentru Reducerea Riscurilor în Domeniul Sănătății și alți specialiști în domeniul drogurilor și al adicțiilor.     

În cadrul evenimentului au fost abordate următoarele subiecte:

• Adicția și impactul acesteia în societatea contemporană;
• Substanţele psihoactive noi şi riscurile consumului la copii şi adolescenţi;
• Modele actuale de recuperare din adicții;
• Consumul de droguri, alcool, tutun și celelalte adicții, într-o abordare transdisciplinară;
• Tehnicile și metodele moderne de prevenire și de reducere a riscurilor sociale și medicale asociate cu substanțele sau comportamentele care creează dependență.

În deschiderea evenimentului decanul Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Prof. univ. Dr. Maria Vîrlan, și directorul Instituției Medico-Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie, Dr. Iurie Bucinschi, au afirmat că în anul 2020 autorităţile Republicii Moldova au aprobat Strategia Naţională Antidrog pentru anii 2020-2027, o strategie care, în mare parte, nu a fost aplicată, fapt ce face ca Republica Moldova să întâmpine dificultăţi în reducerea numărului de consumatori de droguri. Deși instituțiile statului, implicate în realizarea Strategiei Naţionale Antidrog, au avut obligația de a pune la dispoziția Comisiei Naţionale Antidrog date și informaţii cu privire la fenomenul drogurilor, în realitate, unele dintre acestea fie au refuzat să ofere asemenea date și informații, fie, atunci când informaţiile totuși au fost transmise, acestea nu au fost concludente. Mai mult ca atât, Strategia Naţională Antidrog 2020-2027 nu a beneficiat de un buget alocat distinct, prin care să se asigure o finanțare corespunzătoare a activităților prevăzute în Planul de acțiuni. În cazul de față, este cert faptul că doar elaborarea unei strategii și a unor planuri de acțiuni nu este o măsură suficientă fără ca ulterior, în funcție de evoluția fenomenului drogurilor și al adicțiilor, să se asigure și suportul necesar implementării acestora (resurse financiare, umane și logistice, precum și un cadru legislativ adecvat). Ca urmare, în 2022 Strategia Naţională Antidrog pentru anii 2020-2027 a fost abrogată. La ora actuală nu există nicio strategie națională sau o abordare sistemică și integrată a instituțiilor statului în prevenirea și gestionarea acestui fenomen. 

Tematica dezbaterilor s-a axat pe o criză multifactorială a dependențelor în Republica Moldova, care afectează atât sănătatea fizică, cât și cea mentală. Și e greșit să credem că lista adicțiilor începe și se încheie cu drogurile ilegale. Problema este mult mai complexă. În ultima perioadă, drogurile legale, alcoolul și tutunul cauzează mai multe dificultăți de ordin social și de sănătate în comparație cu unele substanțe, al caror consum este ilegal. Metodologia actuală și sistemele de clasificare a drogurilor nu sunt specifice și transparente, ceea ce determină o scădere a încrederii privind acuratețea metodelor folosite și submineaza, totodată, mesajele de informare în masă privind problemele de sănătate. Este cert că toate drogurile sunt la fel de periculoase și nu există nicio diferență notabilă între substanțele legale și cele ilegale. Fără o abordare unitară a dependențelor riscăm să batem pasul pe loc. Când vorbim de dependențe, trebuie să ne fie clar că, de obicei, ele nu vin singure. Rar putem găsi pe cineva care are o singură formă de adicție. De multe ori alcoolul vine la pachet cu fumatul sau cu dependența de jocuri de noroc, jocuri video și chiar rețele sociale. Toate sunt legate între ele și exact aceasta face ca problema să fie și mai gravă.

În luările de cuvânt, participanţii au evidenţiat faptul că autorităţile Republicii Moldova nu au programe şi proiecte de prevenire a consumului de droguri, alcool, tutun şi a dependențelor comportamentale, în special pentru  preşcolari şi şcolari mici, deşi anume la vârstă preşcolară şi şcolară mică este important de a direcţiona copilul în formarea unor comportamente corecte. Este inutil de explicat unui adolescent de 12-16 ani consecinţele consumului de droguri, dacă acestuia îi lipsesc cu desăvârşire anumite modele comportamentale şi valori morale. De altfel, răspândirea cunoştinţelor este esenţială pentru reducerea numărului de noi consumatori. Începând încă de la grădiniţă, mai apoi la şcoală, trebuie să le spunem copiilor cât de gravă este pășirea pe acest drum fără întoarcere, care te nenoroceşte pentru toată viaţa. Copiii claselor primare au nevoie de două-trei ore pe lună de educaţie în această privinţă, în termeni relativ simpli. Informaţia prezentată trebuie să corespundă vârstei şi particularităţilor psihofiziologice ale dezvoltării copilului.

De asemenea, s-a constatat că sancţiunile şi alte acţiuni restrictive sunt insuficiente în prevenirea și combaterea efectelor consumului de droguri și ale adicțiilor. Sunt necesare și acţiunile socio-medicale integrate, adică identificarea, apropierea în mod sincer de consumatori/dependenți şi ajutorul care li se poate acorda. Mai apoi urmează suportul medical și, în caz de necesitate, participarea la programele de reducere a riscurilor. Numai după aceşti paşi întreprinşi putem vorbi despre consiliere psihologică, terapie de grup, participarea la grupurile de suport etc. A trata o persoană dependentă de droguri, alcool și tutun este, în cele mai multe cazuri, o muncă de durată şi extenuantă. Dependenţa fiziologică se rezolvă relativ rapid, însă lucrul cel mai greu este ieşirea din sfera dependenţei psihice, pentru că o persoană care a consumat substanțele psihoactive ani la rând este vulnerabilă şi recidivează extrem de uşor. De asemenea, soluția acceptată la nivel internațional, cea a centrelor cu internări rezidențiale de lungă durată, inclusiv pentru minori, nu a fost încă dezbătută de autorități.

În cadrul evenimentului s-a reafirmat că Republica Moldova se confruntă cu o lipsă de medici, psihologi și psihoterapeuți formați, în special în Adictologie. Adictologia este o specializare relativ nouă atât în domeniul psihologiei, cât și cel al medicinei (în special, al sănătății mintale). Conform unei cercetări recente (Bramness, 2021) în statele din Europa, în domeniul medicinei această specialitate urmărește o pregătire de unu-doi ani, în medie (în Norvegia, ca specialitate medicală separată – maxim cinci ani), iar programele de formare sunt prezente în 16 țări din cele 24 incluse în studiu. În 6 dintre aceste țări formările sunt organizate de către guvern, în alte 6 sunt oferite de către asociații profesionale, iar în 4 dintre acestea – de către universități.

Rezumând cele expuse, participanții au constatat că Republica Moldova are nevoie urgentă de o strategie unitară și integrată, care să țină cont de întreaga gamă de adicții, nu doar de droguri. Vorbim de o realitate, care nu mai poate fi ignorată, de o criză complexă, unde adicțiile se întrepătrund și ne afectează ca societate. Se cere o abordare completă, sistemică, care ne-ar ajuta să vedem toate conexiunile și să creăm politici eficiente pentru a prinde în vizor toate fațetele problemei. Absenţa unei strategii naționale credibile, care ar identifica şi ar propune soluţii pe baza unor investigaţii ştiinţifice, promovează arbitrariul şi improvizaţia, cheltuirea ineficientă a resurselor şi aşa insuficiente, adoptarea unor măsuri de conjunctură pentru situaţii ce solicită timp şi viziune de perspectivă.

Evenimentul s-a derulat într-o atmosferă deschisă, cu atenția concentrată asupra expunerilor, urmate de întrebări, discuții, comentarii și sugestii.

În urma dezbaterilor constructive, participanții la Masă rotundă au adoptat unanim și o Rezoluție, unde au formulat câteva recomandări privind elaborarea Strategiei în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor în Republica Moldova:

• CREAREA UNUI GRUP DE LUCRU INSTITUȚIONAL CARE SĂ CONCEAPĂ, LARG ASUMAT, O STRATEGIE MODERNĂ ȘI INTEGRATĂ ÎN DOMENIUL DROGURILOR ȘI AL ADICȚIILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA, PE BAZA UNOR INVESTIGAȚII ȘTIINȚIFICE, CU MUTAREA RESPONSABILITĂȚII INSTITUȚIONALE DINSPRE MINISTERUL AFACERILOR INTERNE CĂTRE MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, CARE SĂ COORDONEZE EFICIENT ELABORAREA ȘI IMPLEMENTAREA POLITICILOR PUBLICE ÎN DOMENIUL PREVENIRII ȘI TRATAMENTULUI CONSUMULUI DE DROGURI ȘI AL ADICȚIILOR;
• ALINIEREA REPUBLICII MOLDOVA LA PRACTICILE UNIUNII EUROPENE PRIVIND PROBLEMATICA DROGURILOR ȘI A ADICȚIILOR;
• DIFERENȚIEREA CLARĂ ÎN LEGISLAȚIE ÎNTRE CONSUM, POSESIE, TRAFIC MINOR ȘI TRAFIC MAJOR DE DROGURI PRIN INTRODUCEREA CANTITĂȚILOR DE SUBSTANȚE, CARE SĂ FACĂ DISTINCȚIA ÎNTRE ACESTEA. DEFINIREA ESTE NECESARĂ ÎN VEDEREA REALIZĂRII DISTINCȚIEI FERME ÎNTRE TRAFICUL DE DROGURI (INFRACȚIUNE CU GRAD MARE DE PERICOL SOCIAL) ȘI CONSUMUL DE DROGURI, CARE DIN PERSPECTIVĂ MEDICALĂ ESTE O BOALĂ ÎN MĂSURA ÎN CARE EXISTĂ DEPENDENȚĂ (CONSUMUL OCAZIONAL NU ESTE BOALĂ);
• DEZINCRIMINAREA POSESIEI ÎN VEDEREA CONSUMULUI PROPRIU DE DROGURI ȘI CANALIZAREA UNOR RESURSE PE CAMPANII DE INFORMARE ȘI EDUCARE ADRESATE POPULAȚIEI EXPUSE CU PRIVIRE LA CONSUM ȘI REDUCEREA RISCURILOR ASOCIATE, PRINTR-UN PARTENERIAT VIABIL ȘI PE TERMEN LUNG, ASUMAT DE MINISTERELE CARE AU COMPETENȚE EVIDENTE ÎN ACEST SECTOR (MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII, MINISTERUL AFACERILOR INTERNE);
• DECLARAREA CONSUMULUI DE SUBSTANȚE NOI CU PROPRIETĂȚI PSIHOACTIVE (DROGURI SINTETICE) DREPT URGENȚĂ NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI ELABORAREA UNUI PLAN DE MĂSURI CARE SĂ DUCĂ LA SCĂDEREA CONSUMULUI ACESTUI TIP DE SUBSTANȚE EXTREM DE PERICULOASE. SUBSTANȚELE PSIHOACTIVE NOI CU GREU POT FI DETECTATE DE TESTELE OBIȘNUITE ȘI SUNT EXTREM DE IEFTINE, ÎNALT TOXICE ȘI INADMISIBIL DE ACCESIBILE;
• ACORDAREA AJUTORULUI SPECIALIZAT (DIAGNOSTIC, TRATAMENT, REDUCERE A RISCURILOR) PERSOANELOR AFECTATE DE CONSUMUL DE DROGURI ȘI DE ALTE ADICȚII;
• PROTECȚIA MINORILOR ȘI A GRUPURILOR VULNERABILE ÎMPOTRIVA DROGURILOR ȘI ADICȚIILOR;
• ÎNFIINȚAREA CENTRELOR DE REABILITARE, SOCIALIZARE ȘI REINSERȚIE SOCIALĂ PENTRU MINORII, CARE SE CONFRUNTĂ CU NARCOMANIE, ALCOOLISM, TABAGISM, ABUZ DE MEDICAMENTE, EXCESE ALIMENTARE, DEPENDENȚĂ DE JOCURI DE NOROC (GAMBLING), DEPENDENȚĂ DE JOCURI PE CALCULATOR (GAMING), DEPENDENȚĂ DE PORNOGRAFIE, PRECUM ȘI CU ALTE ADICȚII;
• ÎNFIINȚAREA DE CENTRE DE FORMARE INIȚIALĂ ȘI CONTINUĂ ÎN ADICTOLOGIE A MEDICILOR, PSIHOLOGILOR ȘI PSIHOTERAPEUȚILOR, CU SESIUNI DE TRAINING ÎN ADICTOLOGIE LA FACULTĂȚILE DE MEDICINĂ GENERALĂ ȘI PSIHOLOGIE;
• DESFĂȘURAREA DE PROGRAME ȘI DE PROIECTE ÎN DOMENIUL PREVENIRII ȘI REDUCERII RISCURILOR ASOCIATE CU SUBSTANȚELE SAU COMPORTAMENTELE, CARE CREEAZĂ DEPENDENȚĂ;
• PROMOVAREA ACTIVITĂȚILOR SPORTIVE ȘI CULTURALE CA ALTERNATIVĂ SĂNĂTOASĂ LA CONSUMUL DE DROGURI ȘI LA ADICȚII;
• ELABORAREA DE STUDII ȘI CERCETĂRI MEDICALE ȘI SOCIALE ÎN FOLOSUL INSTITUȚIILOR PUBLICE ȘI PRIVATE DIN REPUBLICA MOLDOVA PRIVIND SOLUȚIONAREA PROBLEMATICII, CU CARE ACESTEA SE CONFRUNTĂ ÎN MATERIE DE PREVENIRE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT, REDUCERE A RISCURILOR, REABILITARE, SOCIALIZARE, REINSERȚIE SOCIALĂ CONDIȚIONATE DE SUBSTANȚELE SAU COMPORTAMENTELE CARE CREEAZĂ DEPENDENȚĂ;
• LANSAREA DE FINANȚĂRI SUBSTANȚIALE, CONSTANTE PENTRU ORGANIZAȚIILE NON-GUVERNAMENTALE, CARE ACTIVEAZĂ PE TEREN ȘI OFERĂ, DE ANI DE ZILE, SERVICII PERSOANELOR AFECTATE DE CONSUMUL DE DROGURI ȘI DE ALTE ADICȚII ȘI AU PROIECTE DE PREVENIRE, TRATAMENT ȘI REDUCERE A RISCURILOR;
• TRANSPARENȚĂ ȘI RESPONSABILITATE SOCIALĂ.